Poate cea mai mare provocare cu care se confrunta lumea de astăzi este cum sa hraneasca sapte miliarde de oameni şi sa se asigure ca nici un copil nu va mai merge la culcare infometat. O mare speranta pentru indeplinirea acestei provocări ar fi cresterea recoltelor, conservarea şi ameliorarea solurilor , sporind controlul daunatorilor, buruienilor si a bolilor daunătoare si producerea mai multor alimente sanatoase cu continut ridicat de vitamine si substante nutritive. Cum putem hrani lumea într-un mod ecologic si durabil, cum facem alimente mai sigure si mai sănătoase? Iata cum:
Cresterea randamentului culturilor
Biotehnologia agricola produce cresteri dramatice în cultivarea plantelor precum : bumbac, soia si porumb -culturi necesare hranei omului, animalelor şi industriei tesaturilor. Media mondiala actuala este de aproximativ 0.25 tone de cereale necesare unei persoane pentru un an. Prin urmare, o suplimentare de 16 milioane de tone de porumb obţinute prin biotehnologie ar putea hrani 48 milioane de oameni. Capacitatea de a imbunatati culturi prin introducerea unor trasaturi multiple va produce probabil un randament si mai bun al culturilor în viitor.
Rezistenta culturilor
Bolile si daunători reduc în prezent productia mondiala de alimente cu mai mult de 35 %, la un cost de peste 200 miliarde dolari pe an. Utilizarea semintelor de porumb si de bumbac îmbunătătite cu Bacillus thuringiensis (BT), o bacterie folosita pe scara larga in agricultura conventionala si ecologica, au creat o protectie impotriva daunatorilor, reducând nevoia de pesticide. Aceste noi soiuri de porumb si de bumbac au salvat timpul si banii agricultorilor, si au redus totodata impactul negativ al culturilor asupra mediului. Prin biotehnologie, culturi obisnuite precum bumbac, porumb, soia si rapita vor putea fi cultivate folosind aratul de conservare, rezultand timpi mai buni de productie si soiuri mai sanatoase.
In zilele noastre, mai mult de 13.3 milioane fermieri în intreaga lume folosesc procesele agricole din domeniul biotehnologiei. De la introducerea lor în anii 1990, semintele biotehnologice au fost cultivate pe mai mult de 2.3 miliarde de acrii de teren agricol la nivel mondial. Tari de pe toate cele sase continente au autorizat insamantarea biotehnologica pentru agricultori lor. Aproape 93 de procente dintre fermierii ce folosesc seminte biotehnologice sunt din tarile în curs de dezvoltare precum China, India, Filipine şi Africa de Sud.
